Femeie de intalnire Gournay en Bray, Fernand Braudel Structurile Cotidianului Vol 2 - Free Download PDF Ebook

Şi pedepsele anunţate, blestemele aruncate de la înălţimea rugului său de More Maurice Druon Regii blestemaţi Vol. Şi pedepsele anunţate, blestemele aruncate de la înălţimea rugului său de către marele maestru al templierilor, continuau să cadă asupra Franţei.

  • Fete sexy din Brașov care cauta barbati din Drobeta Turnu Severin
  • Asociat sau nu argilei sau chirpiciului, lemnul domină acolo unde geografia şi tradiţia îi favorizează - c" folosirea: în Picardia, în Champagne, în ţinutu-- rile scandinave şi moscovite, în ţinuturile renane, şi pretutindeni unde o anume întârziere ajută la menţinerea lui.
  • Calaméo - Regii Blestemati 5 - Lupoaica Frantei - Maurice Druon
  • Edin ari in Elve ia

Destinul năruia regii ca pe nişte figuri de şah. După Filip cel Frumos, răpus fulgerător, după fiul său mai mare Ludovic al X-lea, asasinat cu optsprezece luni mai târziu, al doilea fiu, Filip al V-lea, părea hărăzit unei lungi domnii. Dar nu trecură cinci ani şi Filip al V-lea murea la rândul său, înainte de a fi împlinit treizeci de ani. Să ne oprim o clipă la această domnie care nu ni se înfăţişează ca un răgaz în noianul nenorocirilor decât dacă ţinem scamă de dramele şi prăbuşirile ce aveau să vină.

Domnie ştearsă, în ochii aceluia care frunzăreşte istoria cu un gest distrat, fără îndoială pentru că din paginile ei nu-şi retrage mâna pătată de sânge. Şi totuşi.

Welcome to Scribd!

Şi totuşi Să vedem din ce sunt făcute zilele unui rege mare, când soarta îi este potrivnică. Căci Filip al V-lea putea să se numere printre marii regi.

Prin forţă şi viclenie, prin justiţie şi crimă, apucase încă de tânăr coroana scoasă la mezatul atâtor ambiţii.

52 de ani de intalnire pentru femei

Un conclav pus la popreală, un palat regal luat cu asalt, o lege succesorală născocită, o răzvrătire provincială zdrobită într-o campanie de zece zile, un înalt senior zvârlit în temniţă, un prunc regal ucis în leagăn — cel puţin după cum credea toată lumea — iată etapele străbătute pripit în goana sa spre tron. În acea dimineaţă de ianuarie a anuluicând, în dangătul tuturor clopotelor, ieşise din catedrala de la Reims, al doilea fiu al Regelui de Fier avea temeinice motive să se creadă triumfător şi slobod să reia marea politică pe care o admirase la tatăl său.

Vrând-nevrând, neastâmpărata sa familie îşi plecase capul; baronii, cu botul pe labe, se resemnau să i se supună; Parlamentul asculta de porunca lui, iar burghezia îl aclama, strigându-şi bucuria de a avea iar un domnitor puternic.

Uploaded by

Soţia îi era spălată de ruşinea întâmplărilor din turnul Nesle; moştenirea tronului părea asigurată prin fiul ce i se născuse; în sfârşit, încoronarea îl învestise cu o intangibilă măreţie.

Nimic nu-i lipsea lui Filip al V-lea spre a se bucura de fericirea relativă a regilor, nici măcar înţelepciunea de a voi pacea şi de a o preţui cum se cuvine. Trei săptămâni mai târziu îi Femeie de intalnire Gournay en Bray fiul. Era singurul său copil de sex bărbătesc, şi regina Jeanne, stearpă de acum încolo, nu-i va mai da alţii.

Regii Blestemati 5 - Lupoaica Frantei - Maurice Druon

Pe la începutul verii, o foamete bântuia ţara, acoperind uliţele oraşelor cu leşuri. Apoi, nu trecu mult şi un vânt de nebunie suflă asupra Franţei. Ce imbold orb şi oarecum mistic, ce visuri naive de sfinţenie şi de aventură, ce sărăcie cruntă, ce furie nimicitoare împinseră deodată flăcăi şi fete de la ţară, ciobani, văcari şi porcari, mărunţi meşteşugari, mici torcătoare, mai toţi între cincisprezece şi douăzeci de ani, să-şi părăsească pe neaşteptate familiile şi satele, pentru a se strânge în cete rătăcitoare, desculţi, fără bani şi fără hrană?

Gândul tulbure al unei cruciade slujea drept pretext acestui exod. Nebunia, ce-i drept, se născuse în ruinele templului.

Celibamy Poli ia intalnire Belgia

Erau numeroşi foştii templieri, pe care închisorile, procesele, torturile, lepădarea de credinţa lor, smulsă cu fierul roşu, şi priveliştea fraţilor de tagmă arşi pe rug, îi scosese aproape din minţi. Dorul de răzbunare, nostalgia puterii lor apuse şi cunoaşterea câtorva formule de magie învăţate în Orient Femeie de intalnire Gournay en Bray din ei nişte fanatici, cu atât mai de temut cu cât se ascundeau sub sărăcăciosul anteriu al grămăticului sau sub bluza zilierului.

Strângându-se din nou într-o organizaţie clandestină, ascultau de poruncile transmise pe căi tainice, ale marelui maestru neştiut de nimeni care luase locul marelui maestru pierit în flăcări.

Aceştia au fost oamenii care, într-o iarnă, se prefăcură deodată în propovăduitori prin sate şi, asemenea cântăreţului din fluier al legendelor Rinului, traseră după dânşii tineretul Franţei. Spre Ţara Sfântă, ziceau.

caut amant călimănești

Dar ţinta lor adevărată era pieirea regatului şi nimicirea papalităţii. Iar papa şi regele rămâneau deopotrivă de neputincioşi în faţa acestor hoarde care băteau drumurile, în faţa acestor fluvii umane care se îngroşau la fiece răspântie, ca şi cum pământul Flandrei, al Normandiei, al Bretaniei, al ţinutului Poitou, ar fi fost vrăjit.

Fernand Braudel - Structurile Cotidianului (Vol. 2)

Zece mii, douăzeci de mii, o sută de mii Popi caterisiţi, călugări apostaţi, tâlhari de drumul mare, hoţi, cerşetori şi curve, se alăturau la cetele lor. O cruce era purtată în fruntea acestor cortegii în care fete şi băieţi se dedau la cel mai ticălos dezmăţ, la cele mai ticăloase desfrânări. Când o sută de mii de zdrenţăroşi pătrund într-un oraş spre a cere pomană, nu le trebuie mult pentru a da iama prin el şi a prăda tot ce le iese înainte.

Iar crima, care la început nu e decât un accesoriu al furtului, ajunge în curând bucuria celor nărăviţi la rele. Ciobănaşii pustiiră Franţa vreme de un an întreg, ţinând seamă de un fel de regulă în dezordinea lor, fără să cruţe nici bisericile, nici mănăstirile.

Défilé de la Saint-Clair 2012 à Gournay-en-Bray

Parisul înfricoşat văzu această oaste de jefuitori cotropindu-i străzile şi pe regele Filip al V-lea vorbindu-le de la o fereastră a palatului său, pentru a- i potoli. Îi cereau regelui să se pună în fruntea lor. Luară cu asalt cetăţuia Châtelet, armăşia oraşului, îl răpuseră pe armaş, jefuiră mănăstirea Saint-Germain-des-Prés.

Apoi, o nouă poruncă, tot aşa de ascunsă ca şi cea care-i adunase, îi porni pe drumurile dinspre miazăzi. Parizienii mai bâţâiau încă de spaimă când ciobănaşii se şi năpustiseră asupra ţinutului Orléans.

Ţara Sfântă era departe; astfel că Bourges, Limoges, Saintes, Périgord şi Bordeaux, Gasconia şi Agenais avură de suferit de pe urma furiei lor pustiitoare. Îngrijorat de a vedea valul apropiindu-se de Avignon, papa Ioan al XXII-lea îi ameninţă cu afurisenia pe cruciaţii mincinoşi.

Aceştia aveau nevoie de victime: îi găsiră pe evrei. Din clipa aceea, norodul oraşelor privea bucuros masacrele, fraterniza cu ciobănaşii.

Ghetourile din Lectoure, din Auvillar, din Castelsarrasin, din Albi, din Auch, din Toulouse trăiră zile de groază; ici o sută cincisprezece cadavre, colo o sută cincizeci şi două N-a fost oraş din Languedoc să n-aibă partea sa de măcel ispăşitor. Evreii din Verdun-sur-Garonne se slujiră de propriii lor copii ca de nişte proiectile spre a se apăra, apoi se omorâră unii pe alţii pentru a nu cădea în mâinile nebunilor.

Atunci papa le dădu poruncă episcopilor şi regele seneşalilor să-i ocrotească pe evrei, de ale căror negoţuri aveau nevoie. Venind în ajutorul seneşalului din Carcassonne, contele de Foix trebui să dea o adevărată bătălie după toate regulile, în care ciobănaşii, împinşi Femeie de intalnire Gournay en Bray mlaştinile de la Aigues-Mortes, pieriră cu miile, tăiaţi, străpunşi, împotmoliţi, înecaţi. Pământul Franţei îşi sugea propriul sânge, îşi înghiţea propriii săi copii.

Clerul şi dregătorii regelui se uniră ca să vâneze pe cei care mai scăpaseră. Li se închiseră porţile oraşelor, li se refuză hrana şi adăpostul; îi hăitură prin trecătorile munţilor Cévennes; toţi cei prinşi fură spânzuraţi în ciorchini de douăzeci, treizeci, de crengile copacilor. Câteva cete mai rătăciră aşa vreme de aproape doi ani, apoi se pierdură pe drumurile Italiei fără să li se mai ştie de urmă. Franţa, trupul Franţei era bolnav. Abia se potolise febra ciobănaşilor, şi iată ivindu-se cea a leproşilor.

Citițiși